Uneori trecutul poate deveni mai periculos, ca orice, mai periculos ca prezentul, ca viitorul sau ca amandoua la un loc. Exact ca un animal de prada devoreaza orice sansa de normalitate si omul ancorat in trecut traieste hranindu-se cu himere care nu se materializeaza.
De ce spun toate astea? Pentru ca omul ce se gandeste mult la ce a facut si face un remember si acolo ramane, nu poate depasi o infantilitate de neiertat.
V-o spun in acest mod :
A fost, a tecut, a lasat amintiri, frumoase, placute dar a trecut. Ca sa stai sa distrugi un prezent interesant sau un viitor plin de sperante numai pentru a mai trai ce stiu eu ce senzatii sau foste amagiri....Of Doamne !
Daca cadeti in asemenea capcana, vedeti cum distrugeti normalitatea unei vieti cu bune, cu rele, ca la oricine.
Niciodata nu e bine sa stati prea mult sa va ganditi ce a fost, daca nici macar nu indreptati greselile si nu constientizati ca atunci tot ce a fost s-a intamplat asa si datorita unei varste care colaborata cu lipsa de experienta au dus la trairi, minunate e drept dar nu din cele mai realizabile si durabile pe termen lung.
Distrugand prezentul, ancorati in trecut se ajunge la un viitor fara perspective.
Uite eu spun o vorba simpla din popor "ciorba reincalzita nu mai are acelasi gust".
Vazand eu ca multi oameni povestesc excesiv de mult ce au facut si au dres, de fapt nu prea aveau ce sa faca cunoscut si altora, am ales sa vorbesc mai putin despre mine si sa caut sa povestesc, ma rog sa fie ceva ca un mesaj care sa se faca inteles despre viata in general.
Am pierdut timp si am stat sa ma gandesc mai apoi de ce tocmai ce trebuia lasat acolo in trecut si aproape ingropat, se istorisea cu mare convingere. Eu am esuat de multe ori din cauza mea si a altora dar tot mai mult vreau sa las totul acolo, undeva in trecut, acolo le e locul, in schimb fara a uita, incerc sa fac altfel si sa schimb ce nu a mers.
Ca sa persist in greseala e ca si cand as vrea sa-mi distrug si sansa unui viitor mai bun.
A trecut, s-a dus si nu o sa se mai intoarca !
Nimeni din cei ce mi-au facut rau sau au vrut ca eu sa fiu undeva jos, fara sanse, nu au absolut nici un loc in viata mea. Sa nu te uiti inapoi e o mare tarie de caracter. Puterea de a o lua de la capat, opintisurile si cel mai greu e sa lupti cu tine insati, cu firea si obisnuinta, asta vreau sa intelegeti.
Daca ai zis fie si numai o data, merge si asa, e gata, poti spune ca singur ai ales sa persisti in aceasta stare deloc la locul ei.
Curajul, hotararea si vorba spusa din tot sufletul as vrea sa o aud la fiecare si sa spuna, cu hotarare "asa nu se mai poate !". Ca tot acolo va ajunge si uneori va fi prea tarziu.
A sta langa cineva care traieste in trecut, care se hraneste cu ceea ce isi aminteste, uneori cu nerusinare in fata familiei sale, uitand ca raneste sentimente si iroseste clipa in care poate oferi un zambet copilului sau, acela se pierde si isi pierde si pe ai sai.
Nimeni nu merita sa asculte pe nerusinat si sa stie ce a facut el si cat de grozav era, ca acum tocmai asta nu dovedeste. Nu face nimic, pai vezi bine ca el a fost si muta muntii, dar acum nu arata si nu poate.
Dimpotriva cand vezi ca un om dovedeste prin fapte cine este si a fost in viata lui pana sa-l cunosti, sti in mod sigur ca isi va construi si un viitor bun. Ca speram intotdeauna si nadajduim ca se indreapta lucrurile e bine, dar nu ne putem amagi la nesfarsit ca unul care sta si povesteste tot timpul, am fost, am facut, va intelege ca nu e corect fata de ai lui si nici de el sa nu traiasca in prezent si sa nu-si faureasca un viitor.
Viata e frumoasa si asa cum spun eu, cu bune cu rele, cu sperante, cu visare, cu idealuri si tot ce tine de traire. In viata iubim, murim cate putin, ca ne mor asteptarile, ne irosim uneori fara voia noastra dar daca ne dam seama unde gresim si ne reinventam, constientizam cate resurse avem si ce energie izvoraste chiar din noi, ce sa mai zic, cuvantul Traim va spune totul.
Eu va doresc din tot sufletul sa va aduceti aminte de trecut, dar sa traiti in prezent si sa sperati ca a doua zi va fi frumoasa si va aduce o noua provocare.
Cu drag
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu