Oamenii se caută prin timp și spatiu și poate nu-și întregesc niciodata jumătatea, rămân doua jumătăți călătoare pe acest pământ, neimplinind nici una din năzuințe și negăsindu-și iubirea vieții lor.
Ajung să se intălnească când e prea tarziu și uneori de loc, trăind nefericiți și cu o neâmplinire ce le umple de amărăciune viața.
Trec în neființă cu regrete, sperând că poate, o altă lume, o altă viață, dar cum nu știm cum este, nu putem să trăim cu deșertăciune.
Poate că multe din poveștile auzite sunt reale, sigur au acel sâmbure de adevăr. Omul începe să plăsmuiască ceva, idealizeaza, că așa e bine, frumos să fie o poveste de dragoste.
Așa va fi și a mea pe care v-o spun ca să vedeți că noi ca fiinte suntem făcuți cu multă pricepere și înzestrați și e păcat că nu constientizăm ce daruri avem și irosim ca nimeni altcineva.
Când cauți ființa pe care o vrei, ai in minte pe cineva și nu ai rabdare să descoperi la cel cu care ai putea avea ceva in comun ce este cu adevărat de prețuit.
Eu trec și simplific povestea și spun că cei doi trecuseră de acesti pași sau au fost norocoși și le-au văzut unul la altul.
Totuși este o poveste și trebuie să întelegeți că nu stiu dacă e și reală.
Primise mesajul și credea că e glumă, nu putea înțelege cum cineva poate trimite un mesaj așa ca să ajungă la cineva oarecare. Un mesaj plutise ca pe oceanul furtunos și cerea ajutorul unei ființe, acum un bărbat minunat, frumos spunea că nu vrea sa mai fie singur. Poate că își provocase soarta și vroia să vadă cum ii este norocul.
Scria " Draga mea e greu sa-ti inchipui că e ceva real în ce scrie aici dar eu exist undeva și te caut. Poate că nu te voi gasii niciodată și sperantele mele se vor irosii. Am incredere în soarta mea și știu că tu ești cea din visul meu. Stiu ca ai suflet frumos și parcă te vad în fața ochilor. E o mare tărie de caracter să poți sa vezi mai departe de aparențe dar eu știu că tu esti deșteaptă și mă ințelegi. Mi-ai aparut in vis și ți-am vazut ochii a căror privire nu o pot uita. Mă urmărește de atunci dar nu-mi aduc aminte daca i-am văzut sau este fantezia minții mele. Călătorim căutându-ne și nu stim nimic unul de altul. Vreau să-mi raspunzi numai dacă ești cea care te potrivesti visului meu, ești ca mine curajoasă și neâmblânzită, corectă și bună la suflet, pui suflet în tot ce faci."
Maria nu știa ce să creadă ! Probabil e unul din mesajele care e multiplicat în mii de exemplare și trimis doar, doar. Totuși acelea nu au astfel de formulare și nu se referă la suflet. Poate că era un om care se simțea cumplit de singur și așa ca ea nu avea cum sa cunoască pe cineva.
Nu poți avea ce să aștepți de la lumea asta virtuală unde toți vor să pară frumoși si cei mai cei, iși zise Maria. Totusi ceva o atrăgea la mesajul inedit pe care îl recitea ca să-si dea seama daca e ceva în neregulă.
Ea nu ar fi avut curajul să-l scrie, daca ar fi scris așa ceva nu l-ar fi trimis. Se gândii că așa a trecut ea pe langă multe, a stat de prea multe ori in banca ei, a renuntat de frica interpretarilor si a ideilor preconcepute ale altora.
Ezita și se lupta cu imboldul de a îi raspunde imediat, știa că riscul nu e mare cată vreme răman la dialogul prin mesaje sau telefonic. Că unii îsi folosesc inteligența și calitațile pentru a face rău și nu pentru fapte bune.
Va vedea ea pe parcurs dacă a facut rău și se va oprii la timp dacă situația o va cere. Va trata totul ca pe ceva cum era de fapt, un mesaj ajuns la ea poate din intamplare sau cine știe.
După cateva ezitări răspunse mesajului într-un mod care cerea lamuriri și era foarte indicat în situația de față pentru ca vroia sa afle mai multe.
va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu